...(Ale tale-s lacrimile?...)

Ale tale-s
lacrimile
ce curg
zile
și nopți
la rând
fără să lase
cerul
să zâmbească?...
De ce plângi,
copile?...
Și eu te caut...
N-o să ne găsim...
Crede-mă...
Suntem
amândoi
nebuni
între
nebuni,
orbi
legați
de mâini
și de picioare...
Inimile...
Doar inimile
bat
și își zâmbesc
fără să știm...
Te iubesc...
De plângi
pentru mine:
oprește-te...
Iartă-mă...
Lasă-i
pe ceilalți
să zâmbească...
Vine,
ea,
și vremea
noastră...

...(Ce vreți, mă?...)

Ce vreți, mă?...
Ce vă uitați
așa
la mine?
Credeți
că-s beat?...
Da, sunt:
m-am îmbătat
cu apa
vieții
când
m-ați aruncat
în hăul
morții
țintuindu-mi
gândurile
cu călcâiele
și zdrobindu-mi
inima
cu ciocanul
lui Hefaistos...
Nu v-a-nvățat
nimeni
de mă vedeți
culcat
ori să mă stingeți
ori să-mi dați
pace?...
Iaca,
ați cam belit-o...

Anunț...

Ofer
gratis
inimă
de fabricație
84,
amară,
mușcată,
sfărâmată,
dar lipită
cu lacrimi
și dor
de iubire...
E firavă...
A trecut
prin multe
și-a trăit
în X ani
mii de veacuri...
Vă rog:
luați-o
careva...
Eu
nu mai pot
avea
grijă
de ea...
Vă rog...
Dacă nu
o s-o arunc...
Nu am ce face
cu așa ceva...

...(Vino...)

Vino...
Vino
de mă mântuie...
Mă zguduie,
mă zbuciumă,
mă fulgeră,
mă vântură...
Pumnal
de moarte
să îmi dai
ca să trăiesc
murind,
pumnal
de viață
dăruie-mi
ca să mă sting
trăind...
Și buzele-mi
șoptească
totdeauna
milostivirea
Ta...
Mă scoate
din mocirlă...
M-aruncă-n
hăul
vieții
și sudoarea
morții
fie-mi
lumină...
Vino...
Te rog...
Vino...

...(Te chem să fii...)

Te chem
să fii
judecător
între mine
și sufletul meu:
pe tine
pentru care
osândite
îmi sunt
clipele
cunoașterii
de când mi-ai născut
privirea...
Crezi că poți
despărți
partea din mine
care te dorește
de aceea ce
nu te cunoaște?...
Există
necunoașterea
Ta
în mine?...
De-ar fi
aș mai avea
o șansă:
mă sting,
copile,
în uitare
dar numele tău
îl nasc
etern
pe buze...

...(Mi-e frică...)

Mi-e frică...
Nu pentru
mine
ci pentru
prietenia ta...
Atâtea
gesturi
și cuvinte,
clipe
destrămate
de neștiință
se scurg
în mine
și nu vreau
să știu
ce e cu ele...
Sper doar
să-ți fie bine...
Sper doar
ca închipuirea-mi
să nască
fantasme
și tu
să fii
aceeași
îndrăgostită
de lumină
ca ieri,
ca mâine...

...(Nu mai creez...)

Nu mai
creez
simboluri...
Era o vreme
în care îți șopteam
numele
așternând
literă
peste literă
sau notă
peste notă
și numai eu
știam
că astfel
te chem...
Acum
te strigă
degetele
în cuvinte
și numele tău
îl șoptește
doar
durerea
sufletului
nemângâiat
vreodată
de alt suflet...
Îl auzi?...

...(Mi-e dor de plajă...)

Mi-e dor
de plajă...
Nisipul
fin
încă se mai ascunde
în husa
chitarei
și razele
de soare
în pielea
pe care au iubit-o...
Marea-i
sărată -
viața amară...
Clipele-s duse
de când
„haiducia”
a poposit
în motorina
unui
foc de tabără...
Mi-e dor
de mare,
de soare
și de sare...

...(Se-ncheie...)

Se-ncheie
un ciclu
și nu vă dați seama...
Parul
e sufocat de funie
și nu vedeți
că lipsa
oxigenului
vă face creierul
marihuană...
Atâta amărăciune
și atâta bucurie...
Să nu lăsați
pe nimeni
în urmă
căci
de vă veți întoarce
nu o să mai găsiți
nimic...