În stânga
e putere,
în dreapta -
ascuțime,
în minte
ură,
răzbunare,
iar în inimă
nimic:
nu cunoscui
vreodat
iubire
și când
fui
iubit
fost-am
orbit
de grija
ta...
În inimă
nu e nimic
și ce nu e
nu poți
umple
căci
ai ales
și am
ales...
Mi-i
dor de
tine
fără
a ști
de ce..
Mi-i
dor
de
Tine...
Privesc
laboratoare
și zâmbete
din
misive
netrimise,
șterse
înainte
de vreme
dar
a căror
urmă
rămâne
de-a pururi...
M-aș
îneca
în tine,
nu că nu
o fac
deja,
dar ești
departe
iar
eu mi-s
aproape...
Stau
răpus
pe marginea
hăului
și mă uit
la ultimul
asfințit
prin
ochii
tăi...
Te iubesc...
Ajungem
să trecem
unul
pe lângă
altul
fără
a ne cunoaște,
străini
de gândurile
de-altă
dată
și de simțiri
respinse
în prietenii
fără
de capăt,
făr'
de viață...
Mi-e dor
de tine
și m-apropii
fără
de știință
căci
tu
nu vrei
cunoaște
astă
cale
iar
eu
plec...
Mi-e dor
de tine...
Mai pot
să scriu
doar
de pe drumuri
cu litere
tremurânde
și gânduri
întunecate
de orbirea
luminii...
Hău
e în dreapta,
prăpastie
în stânga,
haos
în față,
cosmos
în spate...
Mergând
mă-ntorc
și întorcându-mă
înaintez
spre
tine...
Cu doruri,
cu nedoruri,
cu lacrimi
și nelacrimi
ascunse
în neființarea
unui
zâmbet
ce-a răpit
un suflet...
