Te-aștept
să-mi izbăvești
păcatul...
Să mă iei de mână,
eu să-ți sărut
degetele,
tu să-mi ștergi
lacrimile
și amândoi
să ne-ascultăm
inima
ce bate în
îmbrățișare...
Aș vrea
să pot să-ți spun:
„Bună dimineața”
și
„Somn ușor”,
să te iau în brațe
și alintându-te
ca pe-un copil
să te sărut pe frunte
și să te privesc
dormind...
Dar nu pot
face asta...
Așa că
te-aștept
să-mi izbăvești
greșeala...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...