Mai pot
să scriu
doar
de pe drumuri
cu litere
tremurânde
și gânduri
întunecate
de orbirea
luminii...
Hău
e în dreapta,
prăpastie
în stânga,
haos
în față,
cosmos
în spate...
Mergând
mă-ntorc
și întorcându-mă
înaintez
spre
tine...
Cu doruri,
cu nedoruri,
cu lacrimi
și nelacrimi
ascunse
în neființarea
unui
zâmbet
ce-a răpit
un suflet...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...