Eu
nu știu
ce-i zi,
ce-i noapte,
ce-i odihna...
Mi-s
doar
un răzvrătit
nebun
fără
de haos
ori de cosmos...
Un lup
făr`
de culoare,
cu colți
de-argint
ce nu îi folosește
decât
în propria-i
carne...
Dacă
vreodată
vreo
săgeată
s-o rătăci
în tine
adu-ți aminte
c-am înfipt
în mine
sute
până
să trag
fără
de vrere
ori
cu voință
ca tu
să-ncepi
cunoaște...
Ma iartă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...