Aveai
dreptate:
e-așa
cum
ai spus...
Mă-ntreb
de-o să învăț
vreodată
să uit,
să nu mă mai...
N-o să mai scriu
cuvântul:
mi-e frică...
Îl știi
și știm cu toții
ce-i în mine
și în tine
și în privirea ei
tristă
când
un zâmbet
se naște
în suflet...
Mi-e dor de ea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...