Mi-e frică...
Nu pentru
mine
ci pentru
prietenia ta...
Atâtea
gesturi
și cuvinte,
clipe
destrămate
de neștiință
se scurg
în mine
și nu vreau
să știu
ce e cu ele...
Sper doar
să-ți fie bine...
Sper doar
ca închipuirea-mi
să nască
fantasme
și tu
să fii
aceeași
îndrăgostită
de lumină
ca ieri,
ca mâine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...