Mă joc
din nou
cu nume
rătăcite
printre stele
fără vârstă…
Ce faci?...
Pe unde
umbli?...
Iar poposești
la mine-n gând?
Degetele-mi
sunt
pline
de dor
să-ți mângâie
obrajii
și ochii mei
abia așteaptă
să se-odihnească
în privirea
Ta…
Aștept…
Atât
îmi mai rămâne
când
nu știu
de sunt
viu
sau mort,
de dorm
și mai visez
sau de sunt
treaz
fără de tine…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...