...iluzionări...

miercuri, 5 septembrie 2012

„Suferință dureros de dulce...”(2)


Mă reînvii
ducând
speranțele
spre tărâm
de liniște, tu,
Ană a
vlăstarului
amar de
viață și
preaplin
de infinit…
Să vindeci doar
îți e menirea
dar clipa-ți
voi ajunge-o vreodată?...

2 comentarii:

...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...