Aceeași
pâine
amară...
Aceleași
lacrimi
ce sapă
cu fierbințeala lor
clipele
uitate,
părăsite
în sertarele
amintirilor...
Aceleași
zile
și aceleași
dureri...
Blocat
într-o dimensiune
repetitivă
simt
doar
cum Cronos
se pregătește
să mai taie
un fir...
Aceleași
întrebări...
Aceleași
doruri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...