S-a săvârșit...
Rostești
cuvinte
fără de-ntrupare
și le arunci
în negura-ntrebărilor
crescându-mi
neputința...
S-a săvârșit...
Am săvârșit
prihana
ce mi-o dăruiești
din milă
pentru un cocoșat
de-atâtea
mii de trădări
neființate...
S-a săvârșit...
Și-n tot războiul
iscat
din vinele-mi
trecute
toți morții-și
cer tributul
din logos-ul
pătat
ce limba-mi
îl rostește...
S-a săvârșit...
Am săvârșit
mantaua
purpurie
din care mă vei avorta
și tu
căci ăsta
mi-e destinul
ce l-am blestemat
de-a pururi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...