Cum
curge
sângele
prin mine
la fel
să scurgă
negura
uitării
amintirea
ta
și-a tuturor
și-n nebunia
liniștii
să-mi găsesc
tihna
cea de mult
dorită
fără de
nimeni
să-mi tulbure
ceasul
veșniciei...
Abia
atunci
să-ți amintești
dar ruga ta
să nu ajungă
până la mine...
chiar
dacă-aș vrea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...