„De ce râzi?”
Pentru că sunt
un saltimbanc:
mă joc
cu viața
printre degete
și lacrimile
îmi sunt
lichid de
spălat
geamuri...
De ce râd?
Măi, fetițo...
Când
o să ai curajul
să zâmbești
în fața
morții
recunoscând
în ea
teama
de-a te lua
o să-nțelegi...
Cineva spunea, cândva că „Moartea ne zâmbește tuturor... tot ce putem face e să-i zâmbim înapoi!” Deci...zâmbește astăzi mâine poate fi mai rău...!
RăspundețiȘtergere...o să-ți spun și ție ce spun tuturor celor care îmi vorbesc de moarte în ultima vreme: ea nu zâmbește, mamă... rânjește!!! și rânjește de frică: știe că după ce ne ia pe toți o să-i vină rândul și ei și, crede-mă, e oripilată de fiecare dată când trebuie să iasă la coasă... cu cât taie mai mult cu atât i se scurtează funia... concluzie: eu zâmbesc, ba mai mult, râd cu gura până la urechi de frica vidmii!!!:)))
RăspundețiȘtergere