O să mă frângi
și tu
nainte
de-a începe
viețuirea?...
Uite:
acum sunt gata
și-aștept
cu nerăbdare
clipa
în care vei rosti
fatidicul
cuvânt
dintr-o mirare
și din spaima
născută
de șoapta
nebunului
ce stă în fața ta
mai frichi
decât ești
tu
obișnuită
să înduri...
Va veni ziua...
De ce te temi?...
Nu te stingi
tu:
va fi doar
fumul de cafea
prelins
într-o țigară...
Zâmbește:
eu n-o să mai fiu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...