Îi grieu
când
ti ie,
Adriani,
cu șîori
pi șâra
schinării
după
și râz
ca prostu
numa
sî nu plânji,
te-ar dracu...
Îi grieu,
așă-i?...
Las...
Cî doar
nu-i prima
oarî
când
îț fași
di cap
cu limba
româniascî
înghițându-ț
declarațâi
dulșieji
criezând
cî iubești...
Bouli!!!
Niși
n-ăi știut,
niși
n-ai sî știi
vreodat
și-nsamn-așeia,
prostu
dracu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...