Picura
când am ajuns
la Victoriei...
Ca pat -
o bancă -
şi ca pătură -
cerul
liber
şi coroane
de copaci...
Ca să-mi alin
gândul
am izvorât
lacrimi
gândindu-mă
la tine -
cea care nu mă ştii -
şi totuşi
ultima
simţire
nu-i pentru
cine am iubit
ci pentru
cine mi-a gândit
fiinţa
necondiţionat...
"Ai grijă de
mama..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...