Sunt
focuri
care ard,
se sting
și se învăluie-n
cenușă,
însă sub
tină
stă
jăratec
și fiece
suflare
aprinde,
mistuiește
în amintiri
de vremi
trecute
și prezente
făr de
viitor...
Sunt
focuri
neuitate,
nevăzute
ce distrug
meniri...
Sunt
focuri...
De nu vreți
să vă ardeți:
stați
de-o parte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...