Aș vrea
să mă îmbăt
cu tine,
de tine,
pentru tine
și poate
măcar
atunci
aș reuși
să rătăcesc
pe cărările
gândurilor
tale
și să adorm
în visul tău
gustând
spre
mântuirea-mi
de mult
așteptată
din cupa
ființării
tale...
Dar vinul
tău
chiar
de-i făcut
și-așteaptă
izbăvirea
nu are
scris
în el
numele meu...
Încă
nu plec:
mai zăbovesc
puțin
iubind
ce nu-i al meu
și nu va fi
nicicând...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...