Ciudat
cum merge
universul
ăsta
și cum
se-ncrucișează
drumurile
lumilor
viitoare,
prezente
și trecute
fără
nici o
noimă
născând
iluzii
de clipe...
Așa
ne întâlnirăm
noi
și tu
nu știi
că orice
depărtare
sădește
dor
în mine
și n-o să pot
să-ți spun
vreodată
asta...
Privindu-te
în ochi
o să-ți șoptesc
să ai
grijă de
tine
și poate
vei citi
și mă vei înțelege
când
depărtându-mă
de tine
nu-ți caut
decât
fericirea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...