Dacă te-aș fi iubit
nu mi-aș fi plâns
atâta
de milă...
Dar cum mă vait
ca o babă
ce-și plânge zilele
ce-or să mai vină
în bocete
moștenite
din răstimpuri
înseamnă că
nu te iubesc
deloc
și pot să te dau dracu
oricând vreau...
Aaa...
Îmi cer scuze...
Ba nu-mi cer!
Ăsta sunt eu
și-mi pasă
prea puțin de tine
ca să mai pierd
vreo noapte
nedormită...
O să fii bine,
fii fără grijă!
Și eu voi fi
din nou
pământ,
lua-m-ar dracu
că nici ăla
nu mă vrea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...