Aș vrea să-ngenunchez
în fața ta,
să îmi ascund în palmele tale
lacrimile răzlețe
și să sting în privirea ta
doruri ce nu ar fi trebuit
să le nasc...
te scriu
cu frica gândului
că te voi pierde
știind că nu vei fi a mea
nicicând
și că voi rătăci din nou
în peștera
plină de umbre
căutând
ființarea
unei litere
spulberate de cenușa
în care mă adăpostesc
sperând
că mă voi naște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...