Scriu
cu pixuri
cumpărate de la
surdomuți
îngânând
tic-tac-ul inimii
cu refrene italiene…
Nu știu
dacă mi-e frică
de real
și te prefer –
himeră
neștiută
pe cărări de suflet –
ori dacă
într-adevăr
ai rătăcit în mine
gândul de lumină
al iubirii neîncepute…
Nu o să scriu de alta…
Nu VREAU
să scriu de alta…
Măcar
de mi se va topi
ființa
să-mi fii
ultima șoaptă
pe buzele
stinse de dorul tău…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...