Noaptea și-a așezat
doliul
în sufletul meu…
În palma mâinii stângi
am stins
speranța
și-n mâna dreaptă
am înmormântat
ultima licărire
de lumină
rostită de când
te-am cunoscut…
Am ucis gândul
și-odată cu el
și pașii
ce zburau spre tine…
Însă,
nu pot să uit…
Și-n mine,
cu mine,
din mine
ai mai rămas
doar Tu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...