„Om bun
deschide-ne poarta”…
să-mi lași doar o clipă
îngânată de cântec,
iar de nu,
rogu-te,
dă-mi doar o bancă
să-mi răcoresc dorul
cu o bere-nghețată
și să-mi afum
gândurile
cu fum roșu
spre-apusul
unei zile
ce nu-mi aparține…
Ce caut?...
Pe mine
prea departe de
sufletul meu
rătăcit
prin mănăstirile-ți,
Doamne,
și știu că nu-i pace
de-aflat pentru mine
decât pe un drum
ce doar
Tu îl croiești…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
...încep să amețesc când văd doar „Anonimus” ca creator de comentarii așa că te rog, pe tine, scriitorule, să-ți dai măcar o slovă dacă nu un nume... Nu de alta, dar încep să cred că-mi scriu singur comentariile...